Solomon a fost fiul regelui David și al Bat-Șeba și a urcat pe tronul lui Israel după moartea tatălui său. El este adesea amintit pentru povestea cunoscută a judecății sale în care doi femei au venit în fața lui cu un copil și au cerut ca el să decidă cui îi aparține. Solomon a propus să taie copilul în două și să-i dea câte o jumătate fiecăreia dintre femei. Însă adevărata mamă a copilului a fost dispusă să-l lase în viață și să-l dea celeilalte femei pentru a-l salva, în timp ce cealaltă femeie a fost de acord să-l taie în două. Regele Solomon, observând acest lucru, a decis că femeia care a fost dispusă să-și lase copilul în viață este adevărata mamă și a dat copilul ei.
Solomon este, de asemenea, cunoscut pentru înțelepciunea sa și pentru contribuțiile sale la literatură și filosofie. El este atribuit cu scrierea unor cărți din Vechiul Testament, cum ar fi Proverbele, Eclesiastul și Cântarea Cântărilor. Aceste cărți sunt adesea citate pentru înțelepciunea lor și pentru lecțiunile spirituale pe care le conțin.
Cu toate că Solomon nu a fost un proroc în sensul tradițional, el a avut viziuni și experiențe spirituale, iar legenda înțelepciunii sale rămâne o parte importantă a tradiției biblice și religioase. El este văzut ca un exemplu de înțelepciune, în special în ceea ce privește abilitatea de a lua decizii corecte și de a-i sluji pe cei care aveau nevoie de ajutor.